(De citit doar printre rânduri.)
Puteam să jur că am închis apa la baie şi puteam să jur că am încuiat uşa şi am pus cheile-n geantă.Sunt anumite lucruri care îţi intră în reflex, sau lucruri de care poţi fi sigur că vor fi mereu acolo unde le laşi, cum ar fi semnul de carte.Ce-i drept se-ntampla rar, dar avem momentele noastre de slăbiciune în care reflexele nu ne mai sunt aşa bune.Păi cum? M-am spălat pe mâini şi m-am dus să mănânc, mai târziu, vorbind la telefon, auzeam un suntet de apa curgând, normal că nu m-am dus să verific, pentru că puteam să jur că am închis apa la baie.
Mie din păcate nu mi-a intrat altceva în reflex decât încrederea…şi mă pomenesc în fiecare zi că mă sună vecinii să mă aununte că am baia inundată, eu vin repede acasă, dar n-am chei să intru că nu le găsesc.Puteam să jur că le-am pus în geantă.
Dar când nu mi-am găsit semnul de carte la pagina la care am rămas nu a fost vina mea.
Axiomă
This entry was posted in De-ale mele, Instantanee, Teoria chibritului and tagged idee, incredere, iubesc, sensibilitate, trist. Bookmark the permalink.
de cand asteptam sa scrii cva…imi place foarte mult cum iti exprimi starile..si cum iti pui singura intrebari….la care odata si odata cu totii gasim un raspuns, insa tu cu singuranta il vei gasii pe cel mai bun>:D<
vreau ceva de la tine. Vreau sa te citesc cu emotie, … cu emotia ta, care sa ajunga pana la mine, prin ceea ce scrii.
La multi ani :*
Risca!